[Geiger Mtb Challenge]- Cel mai frumos maraton din RO si povestea tricoului de campion national.

Dupa un weekend petrecut la Campulung pentru Campionatul Balcanic de XCO si o saptamana in Sibiu, am ajuns din nou la Geiger Mtb Challenge, pentru a 5-a oara.

Am stat la Cabana Nora, asa cum se obisnuieste la Paltinis, si chiar daca nu sunt cele mai bune conditii, pentru mine este un sentiment special la acea cabana. Poate din cauza linistii si amintirilor pe care le am de acolo.

Meniul pentru acest weekend a fost in felul urmator:

  • Sambata: Campionatul National de XCO
  • Duminica: Cel mai greu maraton din Romania

Frumos, nu ?

Chiar asa urma sa fie.

In ziua de marti am fost sa vad traseul de XCO de la Arena Platos. Nu am mai participat pe acest traseu, eu fiind familiar cu traseul vechi de la Paltinis. Spre surprinderea mea, am reusit sa parcurg integral traseul fara sa fie vreo sectiune imposibila. Am mai evoluat intre timp, dar si traseul a fost mai fluent decat cum eram obisnuiti la Paltinis.

Ziua de sambata a venit mai repede decat te astepti. Campionatul National este obiectivul sezonului pentru cei mai multi dintre ciclisti. Un lucru pe care l-am invatat este ca nu iti poti face planuri legat de un rezultat pe care ti-l doresti. Poti doar sa muncesti si sa te antrenezi cum poti mai bine in cele 8-9 luni dinainte. Dupa start, totul depinde de ceva mai presus decat tine.

Au fost ani la rand cand mi-am dorit acest tricou. La un moment dat, am creat o fotografie in photoshop cu mine pe podium la Campionatul National. Ca doar e bine sa vizualizezi ce iti doresti nu ? Si cum auzisem ca e bine sa iti scrii exact si data cand esti hotarat sa reusesti, mi-am notat si eu.

Sincer sa fiu, erau suprapuse, nu chiar unul sub altul. 2012 peste 2011, 3 peste 2 si tot mai ingrosat. Ciudat, in 2018 mi-am dorit foarte mult, dar nu mi-am mai notat. Am sters si poza. Chiar daca nu mai aveam ce sa vizualizez si nu am notat anul 2018, m-am antrenat mai bine ca niciodata, incepand din noiembrie.

Anul acesta ne-am asezat la start din nou, alaturi de 2-3 adversari destul de puternici, dar eram increzator in ceea ce am facut in ultima perioada.

Prima urcare dupa start, toti accelereaza ca din tun. Sunt pe locul 10 aproximativ. Si nu pare sa recuperez ceva. In sinea mea: „Pff, cea mai importanta competitie pe care am asteptat-o tot anul si uite cum ma misc.” Continuam asa pana la mijlocul turei unde pe cea mai lunga urcare, incep sa recuperez pozitii, una dupa alta. Sunt in elementul meu pe urcari, m-am antrenat pe cele mai grele. Incepe coborarea cu flow si vad deja ca primul adversar si coechipier de echipa a luat o tranta. Ma gandeam ca recupereaza el, dar ulterior am aflat ca a iesit din cursa dupa incident.

De aici pana la final, toata cursa am mers impreuna cu Florin Muresan, un maratonist de exceptie. Cand era el in fata, cand eu. In ultima tura, incepe cu un avans care nu credeam ca mai poate fi recuperat. Castiga secunde si pe coborare si vine ultima urcare, unde intr-un moment critic de concentrare imi dau seama ca acela e momentul cand trebuie sa atac, sa recuperez si sa intru primul pe coborare daca vreau ceva mai mult de la ziua aceea. In momentul acela am simtit ca fiecare antrenament de pana acum a contat, am reusit sa recuperez secundele si sa intru primul pe coborare.

Geiger Mtb Challenge

Mi-am spus: „Acum ori cobor cum trebuie si iese totul bine, ori pierd”.

Norocul a tinut cu mine, fara niciun incident sau ezitare pe ultima coborare si cea mai tehnica din traseu. Fortez cat pot pe ultimii metri si trec linia de finish.

Habar nu aveam pe ce loc sunt.

Unii ma intrebau, altii ma felicitau, nici eu nici ei nu stiam pentru ce.

Intr-un final am aflat.

Geiger Mtb Challenge

Tocmai obtinusem titlul de campion national, categoria general amatori si mi-am indeplinit visul din caiet. Sincer sa fiu cred ca erau alti sportivi mai pregatiti decat mine, dar si norocul tine, cu cine doreste el sa tina. 🙂

Timp de 1 an acest tricou este la Resita acum !

Totusi, nu pot sa nu ii multumesc lui Florin pentru aceasta cursa, a fost o experienta pe cinste si ne-am simtit grozav sa ne intrecem. El este surpriza anului. Cand l-am intalnit la primul concurs, credeam ca este ungur 🙂 Am aflat intre timp ca este roman, unul tare drag, stabilit destul de mult timp in Spania, un fel de Vlad Dascalu.

De obicei traseele de XCO la Paltinis erau cele mai tehnice cu portiuni pe care nu reuseam sa le fac. Anul acesta a fost un traseu foarte placut si cu flow, chiar una dintre coborari purta acest nume. Traseul a avut si un Jump, unde la antrenamente am cazut fiecare, insa in concurs a decurs bine.

Publicată de Sergiu Paraschivu pe Duminică, 29 Iulie 2018

Inca de la recunoasterea de marti, mi-am dat seama ca imi va placea traseul. Combinatia de radacini si pamant de munte este una care creeaza dependenta.

Dupa reusita de sambata, ziua de duminica a urmat cu startul in cel mai greu maraton din Romania, Geiger Mtb Challenge: 81 km cu 3200m diferenta de nivel. Auzisem ca s-a modificat traseul anul acesta si ca e mai urat decat anul trecut. Incepuse sa imi para rau, dar asa e cand te iei dupa ce auzi. Cu toate acestea, am avut surpriza placuta sa descopar ca s-a modificat, dar mult in bine. In sensul ca aproape toate portiunile de push-bike de anul trecut au disparut si au aparut portiuni noi si frumoase, unele cu emotii tari. ( Adi Popa, stie) Este vorba de coborarea pe bolovani din cel mai inalt punct al traseului, unde am avut ocazia sa vad cel mai fericit participant (mentionat adinauri) pe acea sectiune. Omul chiuia de bucurie in timp ce eu nu stiam pe unde sa calc pe langa bicicleta. La un moment dat radea in hohote in timp ce ii dadea la vale pe bike si spunea:

– Maamaaa ce-i aiceaaa !! Wooohoooo !!

Asta e spiritul ! Si il inteleg perfect, asa te simti cand reusesti ceva super greu, cand iti iese si esti in starea aia de flux, nu ?

E drept ca in varf cand am trecut de el isi punea castile in urechi. Ce asculta la ele, numai el stie, iar eu banuiesc doar. 😀

Geiger Mtb Challenge

Cum spunea si Mititelu, la un maraton ai mai multe experiente. Ai mai mult timp sa te gandesti la toate. La acest concurs chiar am avut un dialog cu mine insumi tare amuzant, dar pe care nu il pot reproduce fidel. Cred ca daca am face o colectie cu aceste dialoguri de la mai multi participanti, ar fi foarte interesant de ascultat. Oare la ce se gandeste Kelemen, Luci sau Duca dupa ce a rupt cadrul sau cand a trecut la conducerea cursei dupa 80 de km ? Mindsetul este o felie mare din Pizza succesului.

Una peste alta, am facut o cursa buna de care sunt multumit dupa ziua de sambata. In alti ani nici nu imi puteam imagina acest efort. Insa cred ca am fost singurul participant care dupa cel mai greu maraton din tara, eram putin dezamagit ca au scos ultima urcare grea din traseu. Practic ajunsesem destul de ok cu bateriile la final, pentru ca ma gandisem tot concursul la acea urcare unde cei mai multi la final nu mai pot si care nu a mai venit. Se pare ca inca mai trebuie sa ajustez ritmul de la maratoane.

Am incheiat pe aceeasi pozitie de anul trecut, locul 4 la categorie si cu obiectivul atins: o frumoasa clasare pe locul 2 in clasamentul Triada la general amatori impreuna cu acesti veterani pe podium, dupa cele 3 etape: Avrig, Paltinis XCO si Geiger Marathon.

In alti ani ma uitam la cei care castigau acest clasament si mi se parea ceva aproape imposibil. Acum ma uit la fel la cei de la Elite. 🙂

Sanatosi sa fim, ca de restul ne ocupam !

Concluzia dupa maraton a fost ca daca pana acum Geigerul era considerat cel mai greu maraton din tara, pentru mine de acum este si cel mai frumos. Pur si simplu le are pe toate: drumuri forestiere, coborari de viteza, urcari lungi, urcari grele si foarte grele, coborari pe noroi, pe jnepenis, pe bolovani miscatori sau stabili si mari pe care rulezi frumos, urmate de tot felul de terenuri si tipuri de teren mixate cu emotii si oameni care te astepta cu vorbe bune in punctele de alimentare, in timp ce tu incerci sa faci ce stii mai bine si sa il depasesti pe cel care erai.

A fost un weekend in care m-am simtit foarte bine alaturi de concurenti, alaturi de colegii de echipa care au facut si ei o treaba foarte buna si alaturi de fiecare om pe care am avut placerea sa il intalnesc.

Cei care ma sustin in aceasta calatorie sunt echipa Carcover Racing Team, Nutrend care ne alimenteaza pe bicicleta, Garmin Romania care ne masoara bataile inimii, Adidas si Salomon Romania. Multumesc pe aceasta cale si cred ca aceste rezultate sunt un motiv de bucurie si o dovada prin care apreciez efortul si increderea pe care mi-o acordati !

Duminica ce vine, ne intalnim la o noua etapa de XCO, in Cupa Nationala, la Herneacova UCI C2 !

 

 

 

 

 

Daca ti-a placut, arata-mi aici:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *