Avrig – Triada Mtb Race

Avrig Mtb Race

Si asa a inceput sezonul 2019 pentru mine. Direct cu un weekend cu 2 competitii in cadrul Avrig Mtb Race : sambata proba de XCO care stiam ca va fi distractiva de anul trecut si duminica proba de maraton 80 de km.

Cred ca toata lumea a fost placut surprinsa de vremea mai buna decat ne pregatisem.

Proba de sambata a fost un XCO clasic, spre deosebire de anul trecut cand a fost XCC, apoi XCT, la un moment dat te incurcai in denumiri. 🙂  Au fost in mare parte aceleasi portiuni faine, tehnice si distractive. La reunoasterea  pe bicicleta, le-am parcurs la prima vedere cateva dintre ele.

Cum se obisnuieste la XCO, startul a fost ca din pusca. Am facut o cursa cat de buna am putut in aceasta perioada, dar fara un rezultat notabil. (locul 5 din 17)  Cum spuneam si cum ati putut vedea din filmarea de mai sus, traseul a fost distractiv, cu elemente interesante care iti puneau emotiile la incercare.

Ma amuzau oamenii care ma luau reper si credeau ca daca ma depasesc, daca se tin de mine inseamna ca „e de bine”. Cine stie ce e bine si ce nu ? In Giocoach le spun oamenilor care este reperul corect pe care ar trebui sa il seteze.

Imi puneam sperantele in a 2-a zi, etapa de marathon din cadrul Avrig Mtb Race, unde cred ca ma descurc mai bine. Prima jumatate din cursa de 80 de km a trecut binisor, iar apoi au inceput momentele de reflectii personale.

Am inceput sa realizez ca ceva nu merge conform planului. Eram destul de departe de baietii fruntasi si astfel m-am conformat si am inceput sa ma gandesc la ce se intampla si mai ales DE CE.  De fiecare data cand e o problema, cred ca acesta este cel mai scurt drum spre solutie.

Am inceput sa gasesc raspunsuri, mai pierdeam cate o pozitie, mai gaseam un raspuns, cam asa au decurs ultimii 40 de km. Referitor la reteta de prajitura despre care ti-am spus in postul de pe facebook, m-am gandit la lucrurile pe care le-am facut bine anul trecut si pe care le-am sarit anul acesta, iar reteta ar fi in felul urmator:

  • Sezonul ciclocross – Am participat la aproape toate etapele de ciclocross de la finalul sezonului 2017 si inceputul lui 2018.
  • Imediat dupa CX a urmat pregatirea pentru Campionatul Mondial de Wintertriathlon, unde am obtinut locul 3 si medalia de bronz.
  • Apoi m-am dat jos de pe skiurile de fond si imediat, in februarie, am inceput programul de antrenament pe bicicleta.

Anul acesta, datorita unui santier in curs, am ratat sezonul de CX, am continuat totusi pregatirea pentru Campionatul European de wintertriathlon, la care nu am reusit sa ajung intr-un final. Am avut totusi parte de un cantonament de aproape 3 saptamani in Cipru, insa cu toate acestea pregatirea pe bicicleta in sezonul 2019 a inceput cu o luna mai tarziu decat in 2018, datorita unei ierni prelungite.

Cu toate acestea, scuzele nu exista. Solutia nu este decat sa ne punem pe treaba, iar rezultatele vor iesi la iveala. Inceputurile lente sunt bune, pentru ca este loc pentru crestere in timp, iar o forma foarte buna la inceput de sezon nu e tocmai un semn bun, pentru ca vrei sa fii in forma in mijlocul sezonului, nu la inceputul lui.

Recolta se culege o singura data intr-un an si nu ai vrea sa o culegi primavara 🙂

Ii felicit pe participanti, am fost placut impresionat sa vad oameni care au muncit mult si au reusit rezultate frumoase.

Felicitari lui Rossi pentru victoria de la marathon. Ne cunoastem de ceva vreme si ma bucur de fiecare data cand ne intalnim. Omul are 4000 de km deja in 2019 🙂 Dovada ca Hard work, pays off !

Bravo si lui Georgian Grec, un tip care la asa fizic ma tot intrebam cum de nu il vad niciodata pe podium. Era clar ca este o treaba de timp si iata ca in 2019 ne surprinde la Avrig pe podium. Ceilalti sunt clasici: Flo, Comisan, Paul de la timisoara care tine steagul Velocitas sus 😀

Cea mai frumoasa reusita a fost Trio-ul Carcover care a castigat marathonul la categoria Elite. Bravo baietii: Raul, Malnasi si Duca ! O dovada frumoasa ca lucrurile facute cum trebuie, spiritul de echipa si mindsetul functioneaza.

Avrig Mtb Race

Sa reusesti o asemenea performanta, sa domini un concurs impreuna cu colegii de echipa este cu adevarat motivant.

Ne mai pregatim si ne vedem la urmatorul concurs !

-Sergiu.

 

Locul 3 si a 3-a participare la Drumul Regelui.

Drumul Regelui

Credit photo: Velocitas.

De data aceasta am participat la un concurs cu istorie pentru mine si anume Drumul Regelui unde am participat de 3 ori din cele 5 editii, iar una dintre ele am reusit sa o castig la general. Nu am reusit si de data aceasta. Uneori castigi, alteori pierzi, ce ramane la final ? 🙂

In 2018 cred ca a fost o bucurie pentru toti participantii, cand dupa ultimele editii noroioase, in sfarsit se anunta soare in ziua concursului, dar si in ultima perioada premergatoare evenimentului, prin urmare am avut parte de un traseu uscat si ideal pentru pedalat.

Traseul a fost de 42 de km, cu poate prea mult asfalt, insa au fost suficiente portiuni de offroad cu urcari sustinute, chiar pushbike unde concurentii au putut sa isi arate fortele. Pentru mine personal, traseele scurte nu sunt pe gustul meu, iar la acest concurs ideal ar fi fost sa mai facem o tura pe traseu.

Am constatat ca a trecut prea repede concursul. Am parcurs traseul in 1 ora si 51 de minute, pe locul 3 la categorie, destul de aproape de locurile fruntase. Acum, imi aduc aminte de acest citat:

Drumul Regelui

Un lucru pe care nu l-am realizat decat cand am ajuns acasa si care m-a bucurat foarte mult, l-am descoperit in acest video:

START Drumul Regelui 5 – Marea Unire a Cicliștilor! ❤️

Publicată de Drumul Regelui – Maraton MTB de ciclism pe 12 Mai 2018

Timp de 2 minute, oamenii au luat startul la Drumul Regelui. Cat de fain e asta ? 🙂

Fiind mereu in fata nu vedem lucrurile acestea, parca suntem intr-o alta lume, cu planurile, strategiile, incalzirea noastra, Garmine, etc si langa noi, sunt o multime de oameni cu aspiratiile lor si care se bucura si ei sa mearga la un concurs de biciclete. Tare mult mi-a placut sa observ acest lucru uitandu-ma la videoclipul de mai sus, mi-ar fi placut sa ii felicit, sa ii imbratisez sau sa pedalez cu fiecare dintre ei. Ma bucur sa cunosc o parte din ei si sa ii revad din cand in cand la concursuri.

Bravo fiecarui participant de la Drumul Regelui si in special celor 2 simpatici cu care am impartit podiumul: Muntean Paul si Silviu Buzan.

Felicitari lui Logigan Lucian, care confirma din nou ca este un Rege adevarat al mountainbikingului in Romania 🙂

Jos palaria pentru echipa Carcover Racing Team care a fost la inaltime si de data aceasta, cu 6 oameni pe podium, si pentru prezenta si sustinerea lui Adrian Bocut si Raul Sinza care au fost alaturi de noi.

Weekendul viitor vine cu o noua etapa din Cupa Nationala de Maraton, sa vedem daca zilele cu soare de la Drumul Regelui, au ajuns si la Faget Marathon.

PS: Pana miercuri poti castiga o inscriere la BT Faget Marathon, vezi aici cum:

Castiga o inscriere la BT Faget Maraton !

Pentru prima oara la Avrig Mountain Bike Race: Mi-a fost dor de mtb !

Avrig Mountain Bike Race

Premierele continua !

Daca ultima saptamana am fost pentru prima data la Lipova, weekendul ce tocmai s-a incheiat am participat la prima editie pentru mine Avrig Mountain Bike Race si prima etapa din Cupa Nationala de maraton din sezonul 2018. Au fost 2 zile, timp in care am luat startul la 3 intreceri. Prima dintre ele (XCT) a fost un contratimp de calificare pentru a 2-a proba.

Avrig Mountain Bike Race

Traseul a fost unul de aproximativ 1 km, desfasurat in gradina Palatului Brukenthal din Avrig si desi a fost unul scurt, portiunile tehnice au fost suficiente. De la radacini si pante abrupte, scari cu sarituri sau doar scari simple de coborat in viteza, rampe de lemn sau urcari foarte abrupte dar scurte. Astfel, inca de la recunoasterea traseului de cu o zi inainte, mi-am dat seama ca ar fi bine sa imi amintesc destul de repede tehnica si curajul pe bicicleta, un lucru nu tocmai usor de facut tinand cont ca in 2018 am iesit doar de 2 ori cu mtb-ul. Chiar si asa, am reusit sa parcurg toate sectiunile dificile si am realizat ca mi-am adus aminte destul de bine abilitatile dezvoltate pe traseele de la Metal Enduro.

Acest fapt mi-a fost de mare folos, am reusit sa fac diferenta si sa castig pozitii importante exact pe portiunile tehnice. Dupa ziua de sambata, am reusit sa ma clasez in top 5 in clasamentul amatori general.

Traseul de sambata se prezinta in felul urmator:

Daca anul trecut proba de sambata a fost optionala, in 2018 intreaga competitie a avut un statut de stage race, fiind aproape obligatorie participarea la ambele probe. Totodata, clasamentul s-a realizat in urma celor 2 zile de concurs cumulate.

A 2-a zi a urmat proba de maraton asteptata de mai multi oameni, decat fanii XC. Din meniul acestei zile, am ales „all inclusive”, adica 80 de km cu 1900 m diferenta de nivel, iar ospatul a fost pe masura 😀

Startul a fost la ora 10, asa cum ne obisnuim si a continuat cu o portiune de asfalt foarte buna pentru o incalzire usoara. In acest timp s-a format un grup fruntas, format in principal din Elite si cativa amatori care au cedat destul de curand. Odata ajuns pe portiunea de offroad, m-am „imprietenit” cu Maus pentru urmatorii 45 de km. Ritmul mi se potrivea destul de mult cu al lui si mi-a placut sa rulam impreuna. S-a alaturat si Paul Muntean, proaspat intors dupa o competitie pe etape, 4 Islands.

Avrig Mtb Race

Peste 45 de km eram tot impreuna, ba mai mult, pentru ca ne distram asa fain s-au mai alaturat Razvan Juganaru si Daniel Rosioru, exact la timp pentru portiunea de plat unde ritmul a fost sustinut, dar mai usor de gestionat intr-o formatie de 5, dupa care am mai prins oameni din urma.

Am ajuns cu totii la punctul de alimentare, dupa care am atacat primul urcarea. M-am poticnit putin la un sant mai noroios, iar Daniel Bostan mi-a luat-o inainte si nu l-am mai vazut o buna parte pana cand am ajuns la push bike si abia in varful urcarii l-am ajuns din nou. Despre ceilalti, legenda spune ca inca sunt in punctul de alimentare 🙂 Am continuat impreuna cu Daniel ultimii 20 de km, unde am avut parte de coborari adevarate de mountainbike de care imi era dor: cu portiuni usor tehnice si uneori la viteze mari, pe o poteca care te facea sa crezi ca traseul e doar pentru tine. Ajunsi spre final am reusit sa facem fata si portiunii de „ţarină”, unde bicicletele ne scuturau de numa-numa. Simteam ca am un picamer pornit in maini si nu gaseam priza sa il scot. Nu ar fi fost o problema, dar oboseala si foamea incepeau sa faca o echipa nu tocmai placuta.

Cand am ajuns la drumul mai bun, nu am putut sa ma bucur prea tare caci Daniel a calcat acceleratia lasandu-ma in urma. Nu a savurat nici el prea mult despartirea, caci o mica poticnire din partea lui m-a ajutat sa ajung din nou in spatele rotii sale. Cum e vorba aceea: „Ciorba reincalzita nu are gust bun”, asa ca intr-un moment am crezut ca il pot domina si am atacat, dar nu am reusit sa ma distantez, dupa care a atacat el si a intrat primul in viraj, iar dupa alte 2-3 curbe, a venit linia dreapta, iar el a fost suficient de puternic incat sa castige sprintul. Un sprint mai mult simbolic pentru ca amandoi eram la categorii diferite.

In urma celor 2 zile de concurs, juriul a decis, iar verdictul a venit:

  • Locul 1 la general amatori Avrig Mountain Bike Race 🙂

Avrig Mountain Bike Race

Astfel, incep Cupa Nationala cu dreptul. Sunt foarte bucuros ca am incheiat weekendul fara incidente, am avut cu totii parte de o vreme incredibil de frumoasa si trasee pe masura.

Felicitari colegilor mei din echipa Carcover Racing Team, impreuna ne-am descurcat cat am putut de bine cu un Loc 1 general la traseul scurt prin Silviu Buzan si un loc fruntas la traseul lung dupa cele 2 zile. Multumim lui Adrian Bocut in primul rand pentru prezenta fizica si suportul moral atat la start, cat si pe traseu in cele 2 zile. Cred ca ai reusit sa traiesti competitia alaturi de noi 🙂

Pe data viitoare,

 

Rocca Lipova – Al doilea weekend de mtb.

Rocca Lipova

Sambata trecuta am participat pentru prima data la Rocca Lipova, o competitie aflata la a 4-a editie.

Am avut placerea sa ma intalnesc cu mare parte din colegii de echipa si sa facem impreuna un exercitiu de pregatire pentru urmatorul weekend cand vom debuta in prima etapa din Cupa Nationala de marathon, la Avrig.

Lipova ne-a asteptat cu un traseu de 42 de km, foarte lejer si prietenos cu biciclistii incepatori. La start s-au asezat aproape 300 de participanti, ceea ce confirma entuziasmul si nerabdarea de a concura.

Primavara asteptata de toti dintre noi, a venit in sfarsit !

Startul a fost pe sosea, iar dupa 1-2 km a venit prima urcare dupa care am ramas un grup de 3 oameni. Atunci s-a desprins usor-usor Florin Muresan, un tip pe care nu l-am mai intalnit si care nu stiam ce vrea sa faca. Sincer sa fiu am crezut ca e din Ungaria. Apoi am lasat ritmul un pic mai jos impreuna cu Zoran Zsivity si au inceput sa ne ajunga si cei din urma cu care am continuat.

Silviu Buzan si-a gasit la un moment dat ritmul si a plecat inainte, iar noi am ramas un grup de 3 impreuna cu Andrei Mititelul. Am ajuns impreuna la prima coborare mai de viteza, unde singurul lucru ce puteai sa il patesti era sa faci pana, iar ghinionul de Vineri 13, a intarziat pana Sambata asa ca am profitat de ocazie si am facut o pana 🙂 Acela a fost momentul cand s-au incheiat planurile de podium.

Am incercat totusi sa repar roata cat de repede am putut, insa nu mi-a prea iesit. Mai mult, in graba mea, mi-am dat de 2 ori degetul mare peste cap incercand sa dau jos cauciucul care nu era tubeless, dar totusi parca se lipise de janta.

Pe aceasta cale multumesc tuturor celor care au trecut pe langa mine si au fost dispusi sa ma ajute. A meritat sa fac o pana ca sa vad atatia oameni binevoitori. Cristi, a vrut chiar sa imi ofere bicicleta lui 😀 Cum sanse de podium nu mai erau, nici masuri disperate nu am mai luat.

Dupa aproximativ 5 minute in care am incercat sa umflu camera noua, mi-am dat seama ca pompa nu umfla si cauciucul e tot la fel. Am primit o noua pompa si a inceput sa se ridice roata de la sol 🙂 Intr-un final, cand pierdusem sirul minutelor, am rezolvat problema cu pricina si a inceput distractia.

In momentul acela din competitie, totul s-a transformat in antrenament pentru a avea totusi un moral ridicat. Din punct de vedere al competitiei nimeni nu ar mai fi fortat si ar fi fost nevoie de un efort putin inuman sa recuperez tot decalajul, cu atat mai mult ca traseul nu ma avantaja deloc.

Am recuperat pozitii, m-am simtit bine si m-am jucat pana la finish, unde un junior a tras cu dintii de pedale in ultimii 100 m ca sa castige sprintul. M-am bucurat pentru el !

Minusurile competitiei:

  • un traseu putin interesant, care la un moment dat te face sa realizezi ca trebuie sa te plictisesti de 2 ori, caci mai faci o tura. Ma intrebam, oare voi face din nou pana in acelasi loc ? Sunt convins ca zona are si poteci faine in jur, chiar munti la cativa km, nu doar drumuri pline de pietris pe care poti merge si cu masina.
  • zone cu marcaje lipsa, unde fara atentia cuiva ne rataceam 2 participanti printre care Zoran, care ocupase locul 3 la general.
  • categorii de varsta, care au fost publicate in clasament, insa … doar acolo, nu si pe podium. Atunci care mai e rostul lor ?
  • un program care nu a fost publicat, drept urmare nimeni nu stia 100% cand e startul. Dupa ce am aflat intr-un final, s-a mai amanat putin ca e in trend. 🙂

Mi-a placut in schimb foarte mult faptul ca au fost 2 optiuni de plata a inscrierii:

  • 50 de lei cu pachet complet
  • 20 de lei la fata locului doar pentru numar, un lucru nemaintalnit pana acum si pozitiv din punctul meu de vedere. In sensul ca tricouri de dormit sau de curatat lantul nu ne mai trebuie, iar bidoane si batoane are orice biciclist.

Bineinteles jos palaria pentru acesti oameni care au organizat acest eveniment de care s-au bucurat o multime de biciclisti in acest weekend.

Multumim organizatorilor, lui Radu Rusu pentru fotografii, participantilor pentru o zi frumoasa de primavara si echipei Carcover Racing Team ! 🙂

Ne vedem la Avrig sambata si duminica !

 

 

 

 

 

 

 

Cel mai lung sezon dintotdeauna si 6 discipline in 2017 !

Sezonul 2017 a fost … Foaiaiaiaiaiii ! 😀

In primul rand, a fost primul sezon din viata mea in care m-am antrenat full-time, ca la carte. Pana acum in fiecare an o parte din timp il ocupa scoala care nu imi permitea sa acord atentie antrenamentului asa cum as fi vrut. In anul 2 de facultate am vrut sa renunt la scoala din acest motiv. Era prea mare lupta in capul meu ca nu dau 100% nici la scoala si nici in sport. In cele din urma am incheiat cei 4 ani de inginerie si ma bucur ca am ales aceasta varianta. O valoare importanta pentru mine este sa duc lucrurile incepute pana la final.

Pe de alta parte, planul meu de antrenament pentru primul varf de forma din 2017 arata in felul urmator:

sezon

  • adica din 180 de zile de antrenament pana la primul varf de forma, am ratat doar 7 zile.

Daca pana acum recordul de competitii a fost in 2014, cand am participat la 30 de competitii, in 2017 am luat startul la 34 de „intreceri” 🙂 O treaba deloc usoara, echivalentul a 4 luni cu 2 competitii in fiecare weekend, dar in aceeasi masura o experienta inedita, absolut de fiecare data cand auzeam 5,4,3,2,1 aveam o stare de Carpe Diem si eram recunoscator ca sunt acolo. Printre toate aceste competitii s-au numarat 6 discipline sportive:

  1. Mountainbike
  2. Ciclism de sosea
  3. Duathlon
  4. Enduro
  5. Ciclocross
  6. Triathlon

Am o mare bucurie cad ma uit in urma la anul 2017, am savurat fiecare competitie si sunt bucuros ca am ajuns din nou la concursuri cu traditie, cum ar fi Baia Mare unde in 2011 reuseam un loc 2 la general fiind junior. Pe langa rezultat, zona este superba, traseul te duce prin statiunea izvoare unde anul acesta am nimerit o ceata care a dat o nota si mai interesanta concursului. Ultimii 20 de km din cei 80 de traseu au fost cireasa de pe tort, cu sectiuni bogate in single-trail. Apoi Geiger marathon, unde am optat in premiera pentru varianta lunga, era planificat acum 2 ani, insa am avut o accidentare care nu mi-a permis sa ma pregatesc corespunzator. Geiger este un concurs la care am participat prima data in 2009.

Apoi Medias Maraton, chiar daca s-a aflat la prima editie, pentru mine a fost a 3-a sau a 4-a in imprejurimile orasului si mi-a placut sa revad zonele, de data aceasta in conditii mult mai bune, care iti ofereau „loc” sa savurezi traseul.

Liman Bike Race care este primul concurs la care am participat oficial si pe care l-am incheiat. Cred ca nu am lipsit in niciun an, iar organizatorii ne primesc cu aceeasi bunatate si caldura cu care ne-au obisnuit de 8 ani la rand. Un concurs mic, organizat din suflet, de oameni deosebiti, iar toate acestea se simt. Veniti sa ii cunoasteti si ne vedem la Liman si in 2018 !

A fost in sfarsit un an in care m-am simtit capabil la cel mai important concurs de o zi, de sosea din tara, e vorba de Cupa Max Ausnit unde pentru prima data din cele 4 participari am obtinut podium si am fost multumit de forma si cum au decurs lucrurile, usor surprins spre final de adversari care stiau exact cat mai este pana la finish. Asa e cand te prezinti fara temele facute, la o competitie de sosea. Nu te iarta nimeni, n-au mama, n-au tata soselarii. 😀

O alta surpriza la care nu ma asteptam a fost sa ajung in postura de a adjudeca  a 3-a victorie in clasamentul general la Cozia Mtb, care a fost cel mai greu concurs de 50 de km din cate am participat pana acum.

Mi-a placut contratimpul de pe muntele mic, unde am castigat tricoul cu buline, competitiile de la Timisoara, unde chiar si la campie, organizatorii au reusit sa ne incante cu traseele pregatite.

Un loc „aparte” ca sa spun asa, a avut si Transilvania Bike Trails, prima editie  pentru mine, unde am experimentat ce inseamna sa parcurgi 80 de km in cea mai slabita forma in care m-am prezentat la start vreodata, datorita unei toxiinfectii alimentare. Cu toate acestea am incheiat competitia pe un onorabil loc 150.

Sa nu uitam de concursul de suflet pentru ca este la 1 km de locul in care scriu acum acest articol, Metal Enduro, concursul la care am dat o mica mana de ajutor in organizare, alaturi de aceeasi oameni care ne-au oferit ocazia sa gustam din mtb la Banat Marathon. Dupa ce a inceput o serie de 8 editii BMM, a introdus o noua disciplina in Romania (enduro), Bike attack a venit anul acesta cu un nou plus experientei de bike si voi reda cu exact cuvintele lui Catalin:

„Ce poate să fie mai fain decât o zi de dat pe poteci și mers la limită? Bineînțeles că două zile de dat pe poteci și mers la limită!” 😀

Fara sa laud aceasta competitie gratuit, chiar a fost o placere sa fim seara la un party asa de multi biciclisti din toate colturile tarii. La un singur eveniment am mai trait sentimentul acesta, la Moon Time Bike, care s-a intamplat in aceeasi zi.

As putea sa iti povestesc despre fiecare competitie, insa nu avem destul vin si nici foc de tabara.

Una peste alta, pana in acest moment, statisticile mele arata un total de exact 160 de concursuri la care am participat in ultimii 9 ani. Doamne ajuta, ca a fost totul bine ! 🙂

Uite si alte statistici in 2017:

  • cea mai grea competitie: Duathlon Baru Mare (primul duathlon)
  • cel mai lung concurs de mtb: Geiger Mtb – 82 km cu 3200 m
  • cel mai dificil concurs de mtb distanta medie (50 km) : Cozia mtb – 52 km cu 2300m
  • cea mai faina competitie: Metal Enduro (2 zile)
  • surpriza anului pentru mine: din Gica’ contra, am ajuns la CX Cup.
  • cel mai fain traseu: Pff aici e greu, alege tu te rog intre:

Medias Bike Maraton

Mtb Baia Mare

Geiger Maraton

– Imprezzio Marathon

  • km parcursi : aproximativ 8000 cu 117.000m.

Cum arata sezonul 2017 in imagini ?

Multumesc celor care au facut posibil acest sezon:

  • Cannondale Romania pentru suportul din acest an.
  • Salomon Romania pentru că alergatul e mai plăcut în pantofii voştri !
  • Isostar Romania pentru o colaborare care a durat 7 ani. Multumesc !
  • Garmin pentru toate datele despre antrenamente de pe 810 !
  • Adidas pentru ochelarii inteligenti.
  • Carcover Racing Team pentru un nou inceput !
  • Celor 3 adversari si prieteni cu care m-am intalnit cel mai des si nu m-au lasat sa ma distrez de unul singur: Mititelu Andrei, Paul Muntean si Roli Schmidt. A fost o placere sa concurez cu voi !
  • Tuturor acelora dintre voi care au contribuit in vreun fel la buna desfasurare a acestui sezon pentru mine, stiti voi si eu care sunteti, va multumesc ! 😀
  • Nu in ultimul rand, iti multumesc tie pentru că ai fost alaturi de mine acest sezon ! Apreciez !

Sa ne revedem sanatosi in 2018 !

 

 

Povestea Cannondale.

Cannondale

Pentru ca este o poveste interesanta in spatele colaborarii mele cu Cannondale Romania.

Mi-am dorit sa fac parte din aceasta echipa timp de 2 ani. Unul din principalele motive, aproape fara logica, dar stim cum e cand vedem ceva si ne place, este urmatorul:

In urma unui studiu efectuat de cercetatorii britanici 🙂 au descoperit cel mai scurt cuvant incurajator din lume: Poti !

Cumva se leaga si de mesajul pe care il scriu de fiecare data pe prima pagina a cartii De la zero la campion. Astfel mi-a placut mult legatura pe care o are acest brand cu ideea imaginii de mai sus.

Apoi m-am gandit ca bicicleta reprezinta intr-o masura personalitatea mea. Cert este ca timp de 2 ani m-am uitat la pozele astea si mi-am imaginat doar cum ar fi sa am o bicicleta Cannondale Lefty.

(2013) Prima propunere pe care le-am adresat-o a fost fara izbanda. Nu se poate !

Poate pentru ca nu exista o echipa la momentul acela. Vroiam sa fac parte din ceva ce nu exista. 2 ani mai tarziu, intre timp am obtinut locul 2 la campionatul national de XCO amatori, pe cel mai reusit model Cannondale din 2012, pe o vreme ploioasa la Paltinis si dupa un duel cot la cot cu Ciprian Comisan pe ultima catarare.

 

Asta a fost in 2014. Insa doar la finele anului 2015 am reusit sa imi indeplinesc visul de a fi in echipa Cannondale. Daca 2015 a fost doar un an fara antrenament, dar cu concursuri, in 2016 am luat o pauza totala: zero antrenament si doar 3 concursuri cu un surprinzator Loc 2 la Concordia 🙂

In 2017 am reinceput antrenamentele, de data asta asa cum nu am facut-o niciodata si rezultatele au inceput sa apara din nou. Din pacate sau din fericire colaborarea cu brandul Cannondale se incheie. Spun din fericire pentru ca urmeaza un nou sezon, de data aceasta alaturi de o echipa puternica pe care cred ca am cautat-o de mult timp. Este vorba de Carcover Racing Team.

A fost un vis frumos la care am muncit si pe care am reusit sa il indeplinesc. Acum urmeaza lucruri mai serioase si mai marete pe care imi doresc sa le indeplinesc alaturi de noua echipa.

Sa fim sanatosi, ca de restul ne ocupam !

Multumesc ca esti aici !