Avrig – Triada Mtb Race

Avrig Mtb Race

Si asa a inceput sezonul 2019 pentru mine. Direct cu un weekend cu 2 competitii in cadrul Avrig Mtb Race : sambata proba de XCO care stiam ca va fi distractiva de anul trecut si duminica proba de maraton 80 de km.

Cred ca toata lumea a fost placut surprinsa de vremea mai buna decat ne pregatisem.

Proba de sambata a fost un XCO clasic, spre deosebire de anul trecut cand a fost XCC, apoi XCT, la un moment dat te incurcai in denumiri. 🙂  Au fost in mare parte aceleasi portiuni faine, tehnice si distractive. La reunoasterea  pe bicicleta, le-am parcurs la prima vedere cateva dintre ele.

Cum se obisnuieste la XCO, startul a fost ca din pusca. Am facut o cursa cat de buna am putut in aceasta perioada, dar fara un rezultat notabil. (locul 5 din 17)  Cum spuneam si cum ati putut vedea din filmarea de mai sus, traseul a fost distractiv, cu elemente interesante care iti puneau emotiile la incercare.

Ma amuzau oamenii care ma luau reper si credeau ca daca ma depasesc, daca se tin de mine inseamna ca „e de bine”. Cine stie ce e bine si ce nu ? In Giocoach le spun oamenilor care este reperul corect pe care ar trebui sa il seteze.

Imi puneam sperantele in a 2-a zi, etapa de marathon din cadrul Avrig Mtb Race, unde cred ca ma descurc mai bine. Prima jumatate din cursa de 80 de km a trecut binisor, iar apoi au inceput momentele de reflectii personale.

Am inceput sa realizez ca ceva nu merge conform planului. Eram destul de departe de baietii fruntasi si astfel m-am conformat si am inceput sa ma gandesc la ce se intampla si mai ales DE CE.  De fiecare data cand e o problema, cred ca acesta este cel mai scurt drum spre solutie.

Am inceput sa gasesc raspunsuri, mai pierdeam cate o pozitie, mai gaseam un raspuns, cam asa au decurs ultimii 40 de km. Referitor la reteta de prajitura despre care ti-am spus in postul de pe facebook, m-am gandit la lucrurile pe care le-am facut bine anul trecut si pe care le-am sarit anul acesta, iar reteta ar fi in felul urmator:

  • Sezonul ciclocross – Am participat la aproape toate etapele de ciclocross de la finalul sezonului 2017 si inceputul lui 2018.
  • Imediat dupa CX a urmat pregatirea pentru Campionatul Mondial de Wintertriathlon, unde am obtinut locul 3 si medalia de bronz.
  • Apoi m-am dat jos de pe skiurile de fond si imediat, in februarie, am inceput programul de antrenament pe bicicleta.

Anul acesta, datorita unui santier in curs, am ratat sezonul de CX, am continuat totusi pregatirea pentru Campionatul European de wintertriathlon, la care nu am reusit sa ajung intr-un final. Am avut totusi parte de un cantonament de aproape 3 saptamani in Cipru, insa cu toate acestea pregatirea pe bicicleta in sezonul 2019 a inceput cu o luna mai tarziu decat in 2018, datorita unei ierni prelungite.

Cu toate acestea, scuzele nu exista. Solutia nu este decat sa ne punem pe treaba, iar rezultatele vor iesi la iveala. Inceputurile lente sunt bune, pentru ca este loc pentru crestere in timp, iar o forma foarte buna la inceput de sezon nu e tocmai un semn bun, pentru ca vrei sa fii in forma in mijlocul sezonului, nu la inceputul lui.

Recolta se culege o singura data intr-un an si nu ai vrea sa o culegi primavara 🙂

Ii felicit pe participanti, am fost placut impresionat sa vad oameni care au muncit mult si au reusit rezultate frumoase.

Felicitari lui Rossi pentru victoria de la marathon. Ne cunoastem de ceva vreme si ma bucur de fiecare data cand ne intalnim. Omul are 4000 de km deja in 2019 🙂 Dovada ca Hard work, pays off !

Bravo si lui Georgian Grec, un tip care la asa fizic ma tot intrebam cum de nu il vad niciodata pe podium. Era clar ca este o treaba de timp si iata ca in 2019 ne surprinde la Avrig pe podium. Ceilalti sunt clasici: Flo, Comisan, Paul de la timisoara care tine steagul Velocitas sus 😀

Cea mai frumoasa reusita a fost Trio-ul Carcover care a castigat marathonul la categoria Elite. Bravo baietii: Raul, Malnasi si Duca ! O dovada frumoasa ca lucrurile facute cum trebuie, spiritul de echipa si mindsetul functioneaza.

Avrig Mtb Race

Sa reusesti o asemenea performanta, sa domini un concurs impreuna cu colegii de echipa este cu adevarat motivant.

Ne mai pregatim si ne vedem la urmatorul concurs !

-Sergiu.

 

Pentru prima oara la Avrig Mountain Bike Race: Mi-a fost dor de mtb !

Avrig Mountain Bike Race

Premierele continua !

Daca ultima saptamana am fost pentru prima data la Lipova, weekendul ce tocmai s-a incheiat am participat la prima editie pentru mine Avrig Mountain Bike Race si prima etapa din Cupa Nationala de maraton din sezonul 2018. Au fost 2 zile, timp in care am luat startul la 3 intreceri. Prima dintre ele (XCT) a fost un contratimp de calificare pentru a 2-a proba.

Avrig Mountain Bike Race

Traseul a fost unul de aproximativ 1 km, desfasurat in gradina Palatului Brukenthal din Avrig si desi a fost unul scurt, portiunile tehnice au fost suficiente. De la radacini si pante abrupte, scari cu sarituri sau doar scari simple de coborat in viteza, rampe de lemn sau urcari foarte abrupte dar scurte. Astfel, inca de la recunoasterea traseului de cu o zi inainte, mi-am dat seama ca ar fi bine sa imi amintesc destul de repede tehnica si curajul pe bicicleta, un lucru nu tocmai usor de facut tinand cont ca in 2018 am iesit doar de 2 ori cu mtb-ul. Chiar si asa, am reusit sa parcurg toate sectiunile dificile si am realizat ca mi-am adus aminte destul de bine abilitatile dezvoltate pe traseele de la Metal Enduro.

Acest fapt mi-a fost de mare folos, am reusit sa fac diferenta si sa castig pozitii importante exact pe portiunile tehnice. Dupa ziua de sambata, am reusit sa ma clasez in top 5 in clasamentul amatori general.

Traseul de sambata se prezinta in felul urmator:

Daca anul trecut proba de sambata a fost optionala, in 2018 intreaga competitie a avut un statut de stage race, fiind aproape obligatorie participarea la ambele probe. Totodata, clasamentul s-a realizat in urma celor 2 zile de concurs cumulate.

A 2-a zi a urmat proba de maraton asteptata de mai multi oameni, decat fanii XC. Din meniul acestei zile, am ales „all inclusive”, adica 80 de km cu 1900 m diferenta de nivel, iar ospatul a fost pe masura 😀

Startul a fost la ora 10, asa cum ne obisnuim si a continuat cu o portiune de asfalt foarte buna pentru o incalzire usoara. In acest timp s-a format un grup fruntas, format in principal din Elite si cativa amatori care au cedat destul de curand. Odata ajuns pe portiunea de offroad, m-am „imprietenit” cu Maus pentru urmatorii 45 de km. Ritmul mi se potrivea destul de mult cu al lui si mi-a placut sa rulam impreuna. S-a alaturat si Paul Muntean, proaspat intors dupa o competitie pe etape, 4 Islands.

Avrig Mtb Race

Peste 45 de km eram tot impreuna, ba mai mult, pentru ca ne distram asa fain s-au mai alaturat Razvan Juganaru si Daniel Rosioru, exact la timp pentru portiunea de plat unde ritmul a fost sustinut, dar mai usor de gestionat intr-o formatie de 5, dupa care am mai prins oameni din urma.

Am ajuns cu totii la punctul de alimentare, dupa care am atacat primul urcarea. M-am poticnit putin la un sant mai noroios, iar Daniel Bostan mi-a luat-o inainte si nu l-am mai vazut o buna parte pana cand am ajuns la push bike si abia in varful urcarii l-am ajuns din nou. Despre ceilalti, legenda spune ca inca sunt in punctul de alimentare 🙂 Am continuat impreuna cu Daniel ultimii 20 de km, unde am avut parte de coborari adevarate de mountainbike de care imi era dor: cu portiuni usor tehnice si uneori la viteze mari, pe o poteca care te facea sa crezi ca traseul e doar pentru tine. Ajunsi spre final am reusit sa facem fata si portiunii de „ţarină”, unde bicicletele ne scuturau de numa-numa. Simteam ca am un picamer pornit in maini si nu gaseam priza sa il scot. Nu ar fi fost o problema, dar oboseala si foamea incepeau sa faca o echipa nu tocmai placuta.

Cand am ajuns la drumul mai bun, nu am putut sa ma bucur prea tare caci Daniel a calcat acceleratia lasandu-ma in urma. Nu a savurat nici el prea mult despartirea, caci o mica poticnire din partea lui m-a ajutat sa ajung din nou in spatele rotii sale. Cum e vorba aceea: „Ciorba reincalzita nu are gust bun”, asa ca intr-un moment am crezut ca il pot domina si am atacat, dar nu am reusit sa ma distantez, dupa care a atacat el si a intrat primul in viraj, iar dupa alte 2-3 curbe, a venit linia dreapta, iar el a fost suficient de puternic incat sa castige sprintul. Un sprint mai mult simbolic pentru ca amandoi eram la categorii diferite.

In urma celor 2 zile de concurs, juriul a decis, iar verdictul a venit:

  • Locul 1 la general amatori Avrig Mountain Bike Race 🙂

Avrig Mountain Bike Race

Astfel, incep Cupa Nationala cu dreptul. Sunt foarte bucuros ca am incheiat weekendul fara incidente, am avut cu totii parte de o vreme incredibil de frumoasa si trasee pe masura.

Felicitari colegilor mei din echipa Carcover Racing Team, impreuna ne-am descurcat cat am putut de bine cu un Loc 1 general la traseul scurt prin Silviu Buzan si un loc fruntas la traseul lung dupa cele 2 zile. Multumim lui Adrian Bocut in primul rand pentru prezenta fizica si suportul moral atat la start, cat si pe traseu in cele 2 zile. Cred ca ai reusit sa traiesti competitia alaturi de noi 🙂

Pe data viitoare,

 

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !

Bine ai revenit !

Saptamana trecuta am fost in concediu prin tara. Imi place cand reusesc sa leg 2 concursuri si sa calatoresc toata saptamana dintre cele 2 evenimente. Bineinteles nu ar fi fost posibil fara prieteni, iar daca citesti asta si ai contribuit in vreun fel, iti multumesc ! Si daca nu, si doar citesti, tot iti multumesc ! 😀

Prima oprire: Geiger Mtb Challenge si prima premiera: traseul lung prima oara de cand ma dau (cam tarziu stiu). Era planificat acum 2 ani, dar accidentarea aia m-a scos din carti. Trecand peste asta, Sibiul este un oras care merita vazut o data pe an. Mereu se intampla ceva in piata mare acolo. Cand am ajuns noi erau dansuri populare cum n-am mai vazut. Iti bucurau ochiul si urechea.

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !

Sarbi, Romani, Turci si Aradeni 🙂

Sa revenim la rotile noastre.

Dimineata la start: 80 km cu 2850 m ( au fost de fapt 3200, bineveniti de altfel, doar de aia am venitm, sa cataram, plat avem si la Timisoara ).

Pentru prima oara intr-un concurs, poate si din cauza ca era ceva nou si putin de temut din auzite, am mers in ritmul meu propriu, fara sa ma iau dupa nimeni. Si am patit asa cum facem toti de altfel, m-am subestimat. Dar mai bine asa decat sa ajung la final si sa ma tin cu mainile de radacini ca sa mai urc.

La 9:30 a fost startul, iar dupa ce am ridicat privirea eram deja pe prima coborare tehnica ce o stiam de la XCP, unde am tinut de frane si tot prindeam viteza. De data asta a fost mai bine, un sant pe mijloc nu ne-a mai permis sa stam pe biciclete asa ca am facut primul push-bike al zilei. A urmat prima urcare lunga unde m-am incalzit si l-am prins chiar in varf pe tovarasul Maus, ca sa nu il mai vad in 50 m apoi pe coborare.

Ca sa scurtam un pic si sa nu iti povestesc fiecare parte a traseului, a urmat una din cele mai faine coborari pe care te poti da. La un moment dat eram pe la mijlocul traseului, dupa 2 ore 43 de la start si ma gandeam : „Na, acum incepe competitia de fapt !”.

Au fost si zone super abrupte unde nici arbitrul, fost Elite si de-al locului, nu cobora, asa ca m-am conformat si m-am dat jos. Altii nu au facut ca mine, dar au facut flick-uri si au iesit din cursa. A urmat apoi ultima urcare unde am inceput sa ma simt tot mai bine, sa sprintez si sa ma apropii de cei din fata, ca sa descopar apoi ca erau de fapt fete de la traseul lor :))

In varf am ajuns la ultimele portiuni tehnice unde era super super distractiv printre bolovani cu full-ul. Intre timp am ajuns la ultimii 5 km pe traseul de XCO, nu ma mai surprindea nicio urcare care aparea, eram pregatit pentru orice si totul a culminat cu Flow-trackul de la final care m-a convins ca Geiger Mtb Challenge da cu tine de toti peretii, te scutura, te pune sa impingi bicicleta in sus si in jos, iar la final te saruta si te imbratiseaza.

Un loc 4 la categorie, destul de bun pentru primul an de antrenament :)). Felicitari lui Romica Vestemean pentru o cursa foarte buna si 2 titluri de vicecampion.

A 2-a zi am incercat sa urc pe Trans, am reusit doar pana la jumate pentru ca s-a pus ploaia, apoi am fugit la Brasov pentru o zi. Daca n-am reusit Vf. Balea, atunci mi-am incercat puterile cu Vf. Tampa:

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !

 

Dupa Brasov, ca orice om perseverent m-am intors pe Trans impreuna cu Iulian si am reusit sa cuceresc …

mai degraba aglomeratia de masini decat varful :))) Sfat: Nu mergeti acolo cand sunt zile libere pentru toti !

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !                                   ( Da, prima oara in viata pe bicicleta pe Trans )

Dupa inca o zi petrecuta in Sibiu, am purces spre unul din frumoasele noastre orase medievale: Medias ! Unde am avut placerea sa cunosc si sa fiu gazduit de Marius Rus, un om tare deosebit, care m-a surprins tare placut. Marius alearga la maratoane si tocmai a incheiat pe 7 la general la 2×2. GG tovarasu’! In prima seara in Medias, am intalnit la un pahar de vin si o poveste mai multi oameni tare faini printre care si pe Alexandra Cioc careia trebuie sa ii spun un mare Multumesc ! si care ne asteapta la Maraton Medias in 9 septembrie.

Am mai petrecut o zi in plus in Medias incercand sa ma recuperez dupa o toxiinfectie alimentara ce tinea deja de 2-3 zile sperand sa fiu apt pentru Transilvania Bike Trails. Am reusit cat de cat, in sensul ca nu mai aveam frisoane, dar tot ma simteam in continuare ca un rege fiind nevoit sa urc destul de des pe tron, ca doar Mediasul este oras medieval cu regi si printese 🙂

Pe vineri am ajuns in Sighisoara unde am descoperit prima oara cetatea Sighisoarei. Ma holbam pe pereti si pe placile unde scria 1600, ma plimbam pe stradutele pavate cu piatra si incercam sa imi imaginez ce se intampla exact acolo in urma cu 400 de ani si cat de norocosi suntem ca avem un raspuns la intrebarea asta, spre deosebire de Americani.

Dupa ce am luat-o la vale de pe cetate am luat drumul spre Saschiz, unde dupa 5 km de pedalat cu bagaje dupa mine si tot transpirat, vad ca opreste o duba pe dreapta si se dau jos Claudiu si Feri Sarosi de la Geiger. Instant mi se pune un zambet pe fata si nu imi vine sa cred cat de norocos sunt sa am asa prieteni la 370 de km de casa. Ajungem toti 3 la Saschiz, ne campam intr-o zona super faina de camping alaturi de o multime de oameni biciclisti. La un moment dat chiar povesteam si am realizat deodata cu totii ca desi sunt vreo 50 de corturi la un loc, nu se aude nicio manea :))) Ceva ciudat. De fapt Transilvania Bike Trails sorteaza oamenii si ne ofera o experienta deosebita atat pe bike cat si in camping.

In dimineata cursei pe la ora 5, ce sa vezi, m-au prins ca sunt rege si am fost nevoit sa urc din nou pe tron si am inteles ca toate incercarile mele din ultimele zile au fost in zadar. Se apropie ora de start, iar eu eram total paralel. Cu jumatate de ora inainte de start am luat prima gustare a zilei: o banana si cu asta aveam sa pedalez 80 de km cu 1700m.

Ora 10: Bam !

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !

Plec si eu de undeva din al 10-lea rand, dupa Elite, dupa amatori licentiati si dupa alte 5 randuri doar de amatori.

Incerc sa pedalez si eu cumva si resimt imediat efectul ultimelor zile. Parca mergeam cu spatele, caci treceau toti pe langa mine.

M-am gandit ca mi-am facut mult mai rau ca am participat, dar obiectivul era sa vin sa vad traseul, asa ca astazi exact asta voi face.

Dupa 5 km de asfalt si drum forestier, intram pe vestita poteca care chiar se vede ca este muncita si te poarta frumos prin padure, printre copaci, zeci de km. Asta era in acelasi timp si unul dintre dezavantaje: ca era poteca, adica nu puteai sa depasesti. La un moment dat eram la vale, singura portiune unde as fi putut sa depasesc si eu pe cineva in conditiile de fata si cautam un loc unde sa trec de cel din fata si nu gaseam. Apoi am renuntat si doar am mers dupa el si am incercat sa savurez traseul, ca doar pentru aia venisem. De concurat nu mai era vorba, decat poate pt ultimul loc. Chiar ma gandeam ca de data asta s-ar putea ca nr de concurs (143) sa fie si pozitia in clasament. Avea sa fie mai rau.

Au continuat zonele faine din traseu presarate ici-colo cu cate-o biserica fortificata prin care treceam si unde era si punct de alimentare. Ca niciodata m-am oprit in toate punctele, m-am intins, m-am pus pe iarba, am reusit sa mananc doar portocale, altceva nu-mi facea bine nici la privit.

A fost singurul concurs in care nu am intrecut pe nimeni. Ba mint! A fost un concurent pe care l-am depasit. ( vorbea la telefon 🙂 Dar si-a recuperat pozitia la un moment dat cand…

Cred ca am ajuns in cea mai vestita cetate (Viscri) si bineinteles ca si-au dat seama cine sunt si iata-ma iarasi nevoit sa urc pe tron. In timpul concursului, oameni buni ! 😀 Nisc-ai vazut asa ceva !

Intr-un final am incheiat concursul nici eu nu stiu cum sau de unde energie, dar  am reusit performanta de a obtine cea mai slaba clasare pentru mine, locul 150! Dupa 5 ore 40 la 2 ore jumate de castigator.

Una peste alta, traseul merita vazut, a fost o experienta deosebita si unica. Este frumos sa vezi 7 biserici/cetati fortificate intr-o zi. M-am bucurat de fiecare om cu care m-am intalnit in timpul concursului, m-am amuzat si cand altii ma recunosteau si erau bucurosi ca ma depasesc, si de momentul cand cineva m-a intrebat daca nu eu am castigat la Cozia tura lunga ca apoi sa ma intrebe de ce ma dau asa Zen azi ? 🙂

Apoi, pentru serile din camping, cu oamenii potriviti, merita sa mergi la concursuri ! A fost un show live de stand-up comedy 😀

Intr-un final am ajuns ieri acasa si primul lucru m-am urcat pe cantar, sa constat ca am slabit 3 kg in 5 zile. Destul de nasol pentru mine, dar o fi bun si postul din cand in cand. Acum cand scriu articolul sunt mult mai bine, am renuntat la coroana si am reluat gustul mancarii.

Cam asta a fost concediul.

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !

A fost saptamana premierilor:

  • prima oara la Geiger tura lunga
  • prima oara pe Tampa
  • prima oara pe Trans cu bicicleta
  • prima oara in cetate la Sighisoara
  • prima oara la Transilvania bike Trails
  • prima oara in a 2-a jumatate la un concurs (150 din 230)

Multumesc: Rica, Andrei Carciag, Iulian Petrut, Andreea Zeicu, Alexandra Cioc, Marius Rus, Claudiu si Feri pentru pick-up, multumesc Hoinarii si tuturor oamenilor pe care i-am intalnit in drumul meu si care au facut posibil acest trip. Bineinteles de fiecare data cand concurez, multumesc:

Cannondale

Isostar

Aleo

Salomon

Sa ne vedem sanatosi !

Geiger & Transilvania Bike Race: Incoronarea Regelui !